cuvinte

Dupa amiaza unui gand molatic,cersit cu mana intinsa ,aiurea,a libertate coclita.In mine,adanc,zace teama....de prea mult,de vortex abisal,cuvinte invartejite,de prea multa foame de ireal,de prea mult ridicol imbracat frumos. Nu am indraznit sa cladesc vreodata colivii,desi e cel mai simplu lucru de facut .In care sa-i inchid pe cei ce sunt,doar cativa.Sau,daca m-am lasat (se)dusa de val, si am facut-o,mereu am lasat portita intredeschisa,sa nu ma inec in vinovatie.Traind pe planeta incertitudinilor,murmur cantec si taine adanci:mi-e teama de frane rupte si de lichid hidraulic rosietic picurat spasmodic din arterele constiintei. Mereu am simtit pasare,asemuind pasarile cu libertatea...si nu m-am inchis,si nu am inchis.Asa cum nu m-am aratat grozav de mirata la,, culpa comuna"......sanatos a fost sa dau vina pe mine,pentru toate care au un inteles dincolo de intelegere,si o cale a lor dincolo de calea fireasca.Mereu am ratat aterizarea,lasandu-i pe ceilalti sa aterizeze primii.....si nici macar nu mi-a parut rau.. Traim fiecare cate o eliberare la un moment dat....eu traiesc acum eliberarea cuvintelor ,desi,in ceatza condensata ce inca ma impresoara,se invart bezmetic vise ...iar eu inaintez cu mainile sus,in zvon de vanatoare,iar alicele infipte-n piept trezesc,mirosind frumos a toamna asezata,pamanteana,cuvinte deslusite cand si cand clar,ce ma imbraca in eternitate.