luni, 14 septembrie 2009

critica care ma lasa rece

..desi, daca tot scriu..stiti ce spun psihologii:,,Daca spui ,,da" inseamna ca este ,,nu", si viceversa.:)
La mine este limpede:cand spun ,,da"inseamna ca ,,da, imi pasa, voi tine cont de asta", si cand spun ,,nu, nu ma intereseaza", apoi inseamna ca mi se chiar rupe-n ....alea alea.
Si totusi, sunt luata la purecat, disecat si tratat pe marginea mintii umane femeiesti.Sau as putea lasa doar ,,mintii femeiesti", si sa renunt la ,,umane"?...hmm.Deci, cand sunt luata la ,,cine esti tu, oare?"(mirat,contemplativo-oripilos), atunci mi se rupe, caci sunt ceea ce sunt si sunt asa cum ma vezi.Mai buna de atat nu pot fi, nu atac gratuit, dar ripostez din plin..mda, nu sunt atat de buna incat sa-mi intorc celalalt obraz, oare o fi trist ca n-am mustrari de constiinta apropo de asta?
,,Valoare mea, valoare mea", suna ca-ntr-o manea, ieftina si grea, culmea egoismului canta in mine, nu vreau sa par ceea ce nu-s, stiu, uneori fulgerele globulare-s atat de imprevizibile....

,,ma intreb, (din ce in ce mai rar, bagseama)de ce mi-e impietrit sufletul?...nu-mi plec urechea la rautati, strivesc orice sambure de invidie, ca mama a zis ca e boala grea, nu uit sa multumesc si am iertat de multe ori...dar....poate stiu unde gresesc, si uneori e inutil sa recunosc, dau mana celor care nu-mi iau tot bratul, cu siguranta nu intorc celalalt obraz, ascund ceea ce trebuie ascuns, nu ma mai mira nimic, mint atunci cand trebuie, nu sunt dreapta intotdeauna, recunosc;ce e sufletul?Caldura din el?Iubesc cu discernamant si-mi caut caldura incontinuu(chiar si sub alte cearsafuri), suparare datorita adevarului?Ce-i adevarul?Dar jumatate de adevar cum se numeste?Continui sa ma iubesc pe mine, pentru ca nu stiu daca cel de langa mine o mai face, amintirile frumoase-s departe........."

Cu asta am inceput undeva niste scrieri..iar prietenii stiu de ce.Si cum la mine nimic nu este intamplator, am zis mai sus ceva esential:,,prietenii".Daca nu as avea bun simt in mine, exact atat cat trebuie ca sa supravietuiesc, nu as putea fi constienta de existenta lor.

Cacofonia din titlu este deliberata.

2 comentarii:

  1. As cam injura dar e urat, ce...
    Adevarul nu exista, nimeni nu e perfect, dar nici prietenii nu te iubesc ca tine. Pe ei sau pe mama lor. Decat sa planga mama...
    Ce treaba are caldura cu cearsafurile? Dar prefectura cu linistea din suflet? O pensula nu opate zugravi singura nici macar cu Apla pentru profesionisti.
    "vad enorm si simt monstruos"
    Sa mai auzim de tine!
    Mult imi mai place...

    RăspundețiȘtergere
  2. dan
    :D textul asta e un ,,raspuns"
    cu dedicatie :D
    mdeh,,,caldura de sub alte cearceafuri" cam are treaba cu linistea din suflet :D

    RăspundețiȘtergere