A fost odata o lume de neoameni in care stiutele erau altfel, cu sclipiri ciudate, tremuratoare, incerte, iar nestiutele te atrageau colcaitor, provocand fiori plesniti cald in stomac.Acolo rataceau neoameni cu o expresie patetica pe chip, cu o foaie intr-o mana si-un creion in cealalta...cautand mereu ceva.
Uneori cautau rezolvarea problemei, staruind ca 1+1=2, desi-si aminteau vag de momente ascunse in negura timpului in care doi devenea unu, si linia dreapta, perfecta, pustie, se bifurca cand si cand spre a se reuni iar in intersectii complicate, descoperite pur in teama infranta, angoasa eliberata si frustrari alungate.
Sunt multi cei neintelesii, actori, spectatori, tematori, viteji sau doar ei insisi.
Iar eu imi petrec clipele in idei clare, transparente....
Ca si cand as sta in fata ta si m-as despuia; sunt ganduri nude, zbatandu-se dincolo de aparente, unde femeia-pisica devine tigru si barbatii generosi, altruisti si echilibrati-un mit :D.
Discutiile sunt hilare, obsesive si lejere, furtunoase, vulgare, perfecte...tu mi te oferi , iar eu te iau in picaturi infime, ca pe-o doctorie amara , vitala.
In care inima mea de acadea muscata se dizolva incet-incet in vocale strepezite, iar respiratia mea fierbinte, frenetica, cotrobaie adanc in tine, la fiecare inspir si expir.
O clipa..doar o clipa ramasa in eternitate, suspendata..te-am prins din zboru-ti bezmetic, iar tu ti-ai frant privirea in golul vidat al pupilei mele, si-ai adastat, si-apoi te-ai strecurat ca intr-o biologie secreta, nestiind ca te dezintegrezi incet-incet..in zambetul meu prafuit, atarnat intre doua lumi de-o suvita aramie brazdand un obraz obosit.
Fara sa stii ca-i ca o revolta in mine, o lupta surda impotriva lumescului, obisnuitului.....impotriva problemelor ce se rezolva doar matematic :D
Am renuntat la fumat...si mi-e dor zilnic, zilnic de chimia ce se petrecea in corpul meu de-a lungul celulelor mari si mici, de simtul prelins...si lupt, argumentez logic, ma cert pe mine pt. dorul strecurat clandestin in betiile pasagere ale porilor mei insetati.....e ca-n iubire.:D
In rest, iesim la portita, ne salutam, ne intrebam despre copii, nevasta(barbat) reumatism si ne oferim cafele, mai ne-njuram , oftam, radem sau plangem pe-un umar ....
..liberi..liberi nu suntem niciodata cu adevarat......exista doar iluzia libertatii in anume portiuni ale vietii..
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
...si pe moment ai devenit o fetita...si-mi face o deosebita placere sa observ copilul din tine.Si o sa-mi spui ca nu-i asa, o sa ma bati cu pumnii micuti in piept, o sa plangi intai tare, dureros, apoi rasfatata, fortand dragostea printre cosite blonde si ochi verzi. O sa-ti zambesc si o sa te iau pe genunchi si o sa-ti mangai chipul inlacrimat. Si, da,da,da o sa te rasfat febril si patimas. Si abia astepti asta...
RăspundețiȘtergereDa, imi place mult...
ooff,dane :D
RăspundețiȘtergereooffff :D
maine,o sa raspund maine..daca tot ne copilarim :D